Este un program adresat tinerilor, ce vizează inițierea unor proiecte în colaborare cu instituții de învățământ, organizații neguvernamentale și parteneri din sectorul privat, pentru stimularea creativității, medierea unui dialog viu cu arta, încurajarea, susținerea și promovarea creației contemporane emergente.

Premiile Juventus

Premiile Juventus se decernează de către TRIADE, începând din anul 2003, în cadrul unui concurs tematic, destinat artiştilor cuprinşi în ciclul universitar. Concursul se înscrie în Programul Juventus al Fundaţiei Triade de valorizare a discursului şi susţinere a practilor artistice tinere.

Din anul 2004, partenerul principal al fundaţiei în organizarea acestui eveniment este Clubul Economic German / Deutschsprachiger Wirtschasclub Banat. Acesta asigură suportul material al decernării premiilor. Intervenţia fundaţiei în cadrul parteneriatului constă în promovarea artiştilor prin organizarea de expoziţii personale, editarea de cataloage, facilitarea intrării în circuitul artistic naţional sau internaţional.

Până în anul 2013, premiul a fost decernat doar artiştilor din universitatea timişoreană, Facultatea de Arte şi Design fiindu-ne partener şi participând la selectarea lucrărilor câştigătoare. Începând cu anul 2014, s-a decis transformarea lui în competiție națională, prin lărgirea adresabilităţii sale, pentru a urmări tendinţele artei emergente într-un context mai larg şi mai divers. S-a trecut, de asemenea, la creşterea gradului de competivitate, prin implicarea unui juriu independent, format din actori importanţi ai scenei de artă naţionale şi internaţionale – curatori, galerişti, artişti.

Urmând constant succesiunea ediţiilor de concurs, am fost martori ai evoluţiei tinerilor artişti, de la emoţia primelor participări din anii I-II, până la maturizarea ulterioară. Pentru a susţine momentul începutului, fundaţia a creat un premiu special: acela al unei expoziţii personale, susţinute de un catalog personal. De acest premiu s-au bucurat până în prezent Denisa Curte, Cosmin Moldovan, Bogdan Raţa, Ştefan Petrică, Kolumban-Antal Jozsef, Florin Sidău, Silvia Moldovan, Răzvan Radu.

Imaginea s-a născut (şi) din dorinţa de a livra privitorului o iluzie pe care acesta să o perceapă ca pe o lume plauzibilă şi coerentă. Obţinerea acestei iluzii a fost mii de ani ţelul celor mai mulţi artişti.

Descoperirea perspectivei, apoi inventarea fotografiei şi dezvoltarea tehnologiilor digitale recente au contribuit, fiecare
în felul său, la perpetuarea şi perfecţionarea ideii de imagine ca un tot unitar şi credibil ce poate rivaliza cu realitatea însăşi.

Avangarda secolui XX a subminat profund ideea de imagine ca reprezentare omogenă şi suprafaţă unitară, atunci când a introdus utilizarea colajului. Acesta a rupt cu tradiţia mimesisului pictural, propunând în schimb pe de o parte hibridizarea picturii şi, pe de alta, o relaţie concretă cu realitatea.

Neoavangarda şi mişcările artistice ce i-au urmat au valorificat din plin cultura fragmentului, în forma instalaţiei şi a performance-ului. În primul caz prin cultivarea metonimică a fragmentului – a obiectului ce conţine şi determină întregul, iar în cazul actului performativ, prin decorporealizare şi prin alocarea unei autonomii funcţionale fragmentului anatomic prin delegarea funcţiilor şi simţurilor.
Cultura remix şi noile media au dus mai departe potenţialul vizual şi conceptual al fragmentului. Combinând elemente din diverse surse, practica remixului a chestionat în mod radical valori primordiale în artă, cum ar fi unicitatea, auctorialitatea, originalitatea şi copyright-ul. Noile medii şi-au asumat mai departe potenţialul utilizării fragmentului propunând forme diverse de agregare temporală, de vizualizare instabilă, multiperspectivală, de producţie colectivă şi pluralitate a actului percepţiei.

Provocarea pe care o lansăm cu această ocazie vizează diverse moduri de lucru cu fragmentul şi potenţialul pe care îl presupune dizlocarea privirii prin fragmentare. Căutăm să vedem în ce fel este cultura fragmentului şi suspendarea perspectivei conceptuale şi perceptuale unice o direcţie relevantă în producţia artistică actuală. Ce efect au tehnicile şi abordările care caută fragmentarea discursului, digresiunea, tehnica asociativă, citatul şi multiplicarea? Candidaţii sunt încurajaţi să propună proiecte acoperind domenii şi limbaje artistice diverse, de la pictură la sculptură, de la colaj la fotografie, de la instalaţie la new media.
(Horea Avram)

JURIUL
Horea Avram (curator, profesor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj) Cristina Bută (curator independent Amsterdam)
Peter Hochmuth (preşedinte Clubul Economic German Timisoara) Andrei Jecza (galerist, Fundatia Triade Timişoara)
Iosif Kiraly (artist vizual, profesor la UNARTE Bucureşti)
Anouk Lederle&Daniel Malbert ( Paris / Franţa)
Adriana Lucaciu (artist vizual, profesor UV Timişoara)

Premiul I: Sergiu Ionut Campanu
Premiul II: Florin Zhu
Premiul III: Martin Andrei Beretchi

Au participat: Bandi Daniel David, Beretchi Martin Andrei, Boboc Mihai, Chitimus Costel, Cîmpanu Sergiu-Ionuț, Corbuț Taisia, Crișan Diana, Eftimie Mihaela, Greaca Maria Laura, Hrițcu Emanuela Andreea, Ilie Loredana Ioana, Lăpușneanu Georgiana, Locota Eduard, Madarász Isabella Beatrice, Moldovan Smaranda Sabina, Morar Ioana Maria, Motrescu Ema, Pop Gavril, Rusu Ovidiu George, Sas Oana, Stanciu Gabriela, Tuță Constantina Cristina, Voicu Filip, Zhu Florin

Cotidianul presupune faptul de a fi în comun. Oraşul, urbea, impune o relaţie de co-prezenţă. Trăim, deci, împreună.
Determinăm spaţii, le luăm în posesie prin domesticire, creăm trasee zilnice, divizate între funcţional şi simbolic. Putem observa că topografia cotidiană, decelată după orice axă dintre centru şi periferie, dă întâietate rememorării trecutului şi mai puţin activării şi articulării critice a prezentului. Obiectul fizic al rememorării, monumentul, are o politică pasivă. Acesta glorifică, anihilează urgenţa lui ”astăzi”, dar nu trasează noi valori şi funcţii semantice ale negocierii publice.
Propunem, astfel, regândirea monumentului în sfera socială, sub forma unui contramonument, cu o reflecţie asupra conceptului de naţional, care nu comemorează, ci reconfigurează spaţiul social, stimulând principiul pluralismului.
Vă invităm, astfel, la crearea de contramonumente, care să stabilească un dialog cu privitorul, îndemnând la cooperare şi coeziune a grupului social. (Simona Abagiu)

JURIUL
Simona Abagiu (curator RO)
Maria Orosan-Telea (curator RO)
Sanja Mladenov (curator SB)
Cristian Rusu (artist vizual RO)
Vlad Olariu (sculptor RO)
Elena Dumitrescu (sculptor, profesor UNARTE Bucureşti RO)
Andrei Jecza (galerist, Fundaţia Triade Timişoara RO)
Peter Hochmuth (preşedintele Clubului Economic German Timişoara) Ralf Krautkrämer (consul al Germaniei la Timişoara)

Premiul I: Mihaela EFTIMIE
Premiul II: Aniko CSIKI
Premiul III: Diana POPUŢ

Au participat: Mathias Ovidiu BAR, GAGYI Botond, Aurelia CHIRU, Costel CHIŢIMUȘ, Bianca Andreea CONSTANTIN, Taisia Ioana CORBUŢ, Anuţa CRĂCIUN, Cristina DIMUȘ, Sabina Elena DRAGOMIR, Mihai Bogdan DRAGOȘ, Călin Ștefan DUMITRAȘCU, Mihai GULEȘ, Valentin Marian IONESCU, Ioana IRIMESCU, Nicolas LEȘ, Darius MOCAN, Adrian PIORESCU, Monica ȘCHIOPU, Teodor ȘTEFAN, Mirela UNGUREANU, Andreea ZIMBRU

Odată cu Postmodernismul, conceptul de originalitate a fost pus în discuţie în repetate rânduri, fie la nivel teoretic, fie prin practici artistice. Rosalind Krauss este una dintre cele mai vehemente contestatare ale acestui concept. În studiul său The Originality of the Avant-Garde and Other Modernist Myths urmăreşte evoluţia relaţiei copie-original în diferite etape ale istoriei artei şi ajunge la concluzia că totala reprimare a noţiunii de copie s-a produs la începutul secolului al XX-lea, odată cu apariţia curentelor avangardiste.

La sfârşitul anilor ’70, artista americană Sherrie Levine refotografia lucrări celebre ale fotografului Walker Evans şi le expunea ca proprii creaţii. Acest gest radical de apropriere – pe care Rosalind Krauss îl cataloghează ca fiind o atitudine artistică tipic postmodernistă – este un exerciţiu explicit al deconstrucţiei conceptului modernist de originalitate. Termenul de Appropriation art s-a impus în ultimele decenii şi se referă tocmai la acest tip de artă care îşi asumă reproducerea totală sau parţială, reinterpretarea, citarea, etc. Un alt teoretician celebru, Nicolas Bourriaud, cuprinde toate aceste forme de manifestare în spectrul termenului de postproducţie, termen tehnic împrumutat din domeniul audio-vizualului, dar care poate fi aplicat perfect caracterului proliferant al culturii globalizatoare.

Artiştii participanţi la Concursul Juventus sunt invitaţi să problematizeze prin lucrările propuse relevanţa termenului de originalitate, în contextul în care ideea că niciun act creativ nu poate fi izolat de moştenirea culturală a devenit un truism. Ce înseamnă să fii original, folosind în acelaşi timp, în propria creaţie, repere din istoria artei? Se va urmări, atât la nivel de concept, cât şi la nivel de execuţie, ingeniozitatea dialogului stabilit cu lucrări de artă deja existente sau cu produse culturale mai vaste. (Maria OROSAN-TELEA)

JURIUL:
Maria Orosan-Telea (Curator)
Magda Radu (Curator)
Amir Shariat (Colecţionar AU)
Volker Diehl (Galerist DE)
Andrei Jecza (Fundaţia Triade RO)
Peter Hochmuth (Clubul Economic German Timişoara) Rolf Maruhn (Clubul Economic German Timişoara)

Premiul I: Ion TODERAȘCU
Premiul al II-lea: Dorina Laura DUDULEANU
Premiul al III-lea: Ștefan CURELICI

Au participat: Natalia BICA, Ștefan CURELICI, Aurelia CHIRU, Alina Antonia DORDEA, Dorina Laura DUDULEANU, Bogdana–Ioana GLIGA, Iulian Augustin IFTODIU, Elena MĂLINA, Ahmed Mihaela MERAL, Adriana Carmen MUSCĂ, Andrei PITUȚ, Adrian Florin POP, Arthur–Cristian RUSZNÁK, SZABÓ Andor, Ion TODERAȘCU, Mălina-Elena TURMACU

Anul 2016 celebrează centenarul Dada, cea mai radicală mişcare artistică de avangardă a secolului XX, una dintre cele mai vehemente forme de negare a structurilor stabile – estetice, sociale. Orientată în mod programatic spre refuzul raţiunii pozitiviste, mişcarea Dada a fost puternic marcată de nevoia eliberării spiritului de orice formă de dogmatism. „Cei care sunt cu noi îşi păstrează libertatea. Noi nu recunoaştem nicio teorie. (…) Eu sunt împotriva sistemelor: unicul sistem, încă acceptabil, este acela de a nu avea sisteme… Logica e întotdeauna falsă… Morala atrofiază, ca toate flagelele inteligenţei.” (Manifestul Dada, 1918).

Contextul particular al apariţiei mişcării Dada era legat de reacţia intelectualilor la absurdul în care era scufundată Europa prin război. La 100 de ani de la naşterea mişcării dadaiste, similitudini multiple se pot invoca. Se pune întrebarea dacă artiştii mai pot găsi în experienţele radicale ale mişcării precursoa-re modele valide pe care să le adopte în practicile lor artistice?

În acest context, Concursul Juventus invită tinerii artişti la reflecţie, fiind interesat să afle care ar putea fi succesiunea ideologică a acestei mişcări artistice astăzi. Se propune punerea în discuţie a potenţia-lului de actualitate al practicilor dadaiste, chestionarea a cât din energia provocatoare, dinamitardă a artiştilor dadaişti poate fi recuperat ca forţă polemică, prin care să se influenţeze primenirea unei societăţi aflate în plină criză.

Pentru a răspunde specificului formal al dadaismului, în acest an, nu se impune, în mod excepţional, în cadrul concursului, un anumit mediu de exprimare artistică sau o anumită tehnică. Vor fi încurajate toate tipurile de abordare care pot răspunde întrebării „What´s the new Dada?”. (Nathalie Hoyos)

Juriul

Nathalie Hoyos (curator DE)
Rainald Schumacher (curator DE)
Amir Shariat (art advisor AU)
Olaf Nicolai (artist DE)
Maria Rus Bojan (curator şi critic de artă NL)
Andrei Jecza (Fundatia Triade RO)
Peter Hochmuth (Clubul Economic German Banat RO) Rolf Maruhn (Clubul Economic German Banat RO)

Premiul I: Dorina Laura DUDULEANU
Premiul al II-lea: Claudia BRĂILEANU
Premiul al III-lea: Malvina-Carola LIUBA

Au participat: Ahmed Mihaela MERAL, Daniela ANDREI, Cătălin BATRANU, Natalia BICA, Todor Barna BOER, Claudia BRAILEANU, Alina CERESCU, Iuliu Victor CONSTANTIN, Mihaela CONSTANTIN, Iulian CRISTEA, Alexandru DASCALU, Dorina Laura DUDULEANU, Mihaela ENE, David Ciprian IANCU, Iulian Augustin IFTODIU, Alexandru Adrian IVAN, Malvina – Carola LIUBA, Andrei MODORANU, Andrei PĂRĂUȘANU, Adrian Florin POP, Elena PÎRVU, Adrian POPA, Mirela UNGUREANU

Numărul din noiembrie 2013 al revistei ArtReview anunţa lista celor mai puternice/influente 100 de persoane din lumea artei, sub titlul POWER EATS THE SOUL. Coperta a fost gândită de Philippe Parreno şi Rirkrit Tiravanija. În fruntea clasamentului se afla Sheikha Al-Mayassa bint Hamad bin Khalifa Al-Thani, în calitatea ei de colecţionar şi lider al Qatar Museums Authority. Ea este responsabilă pentru unele dintre cele mai scumpe achiziţii realizate în istorie. Ca exemplu, Jucătorii de cărţi de Paul Cezanne, cumpărată la preţul de 250 de milioane de dolari, reprezentând cea mai scumpă pictură vândută vreodată…, ca să nu mai vorbim de explozia prețurilor lui Damien Hirst. Această comodificare extremă a istoriei artei a fost criticată de mulţi specialişti, în condiţiile în care forţa financiară combinată cu influenţa politică pot deturna organisme fragile şi intangibile.

Se ridică câteva întrebări – există putere bună şi putere rea? Sau chiar este nevoie de exercitarea puterii pentru a crea categorii de idei, sentimente şi plăceri? Care este alternativa puternică la putere? În timp ce marile evenimente şi nevoia constantă de vizibilitate transformă pionii scenei de artă în urmăritori şi urmăriţi, sistemul, odată o formă abstractă, capătă el însuşi caracteristici umane şi începe să organizeze valorile. Această schimbare a polarizării impune un anume comportament artiştilor tineri, care trebuie să ştie de la început unde se situează şi de ce sunt acolo. În egală măsură, a face orice pentru faimă nu este un păcat capital. Aşa că, de ce să nu ne lăsăm puţin tentaţi de ea?! (Anca Verona Mihuleţ)

Juriul

Jane Neal, curator UK, Liviana Dan, curator RO, Simona Nastac, curator RO/UK, Anca Verona Mihuleţ, critic/curator RO, Volker Diehl, galerist DE, Constantin Flondor, artist RO, Peter Hochmuth, Clubul Economic German Timișoara RO, Geraldine Zipple, Clubul Economic German Timișoara RO, Andrei Jecza, Fundația Triade RO

Premiul I: Augustin Răzvan RADU
Premiul al II-lea: Raluca Anamaria RISCO
Premiul al III-lea: Adrian DICĂ

Au participat: Bogdan ARMANU, Roxana BLOJU, Barna Todor BOER, Adrian DICĂ, Emanuel GLIGA, Pavel GROSU, Georgiana IANCU, Iulian IFTODIU, LIBOR Zsofia, Lavinia LOGOFATU, Diana MEREUŢĂ, Alexandra MOCAN, Mihai NUŢU, Bogdan NUELEANU, Diana OŢET, Matei PACU, Adrian Florin POP, Augustin Răzvan RADU, Raluca Anamaria RISCO, Postumia RUS, Mirela ŞTEFAN, Andrei TUDORAN

Premiul I: CSAVAR András
Premiul al II-lea: Ilie DUŢĂ / Ştefan PAVLIUC
Premiul al III-lea: KONCSAG Ádám

Au participat: Emil Nicolae BEJENARU, BŰTE Arnold-László, Andra Adina Maria CIOCOIU, CSAVAR András, Daniel DAN, Ilie DUŢĂ, Eugen Lorian IACOB, JAKAB Roland, KÁDÁR Tibor, KOLUMBÁN-ANTAL József, KONCSAG Ádám, KOVACS Ana, Bogdan NUELEANU, Ştefan PAVLIUC, Andrei Marius PĂRĂUŞANU, Vasile Alexandru TEODORESCU, Eugeniu ŢIBULEAC, Gabriel URSU, Nicolae VELCIOV

Premiul I: Emanuel GLIGA
Premiul al II-lea: Nicoleta-Claudia TROANCĂ
Premiul al III-lea: Bogdan TOMŞA

Au participat: Mădălina Lucia BACIU, Roxana-Bianca BLOJU, Cristina Elena CIOBANU, Viorel COMAN, Sandrin Ilie GHERHEŞ, Emanuel GLIGA, Uliana GUJUMAN, Georgiana IANCU, Silvia MOLDOVAN, Mariana NICOARĂ, Magdalena PAREE-HAHN, Alisa Mihaela RADEŞ, Dana SMARANDACHE, Bogdan TOMȘA, Nicoleta-Claudia TROANCĂ, Ion Marian VĂCĂREANU

Proiectul propune mobilarea unui spaţiu din interiorul Grădinii Fundaţiei Triade (documentarea se poate face la sediul fundatiei), printr-un obiect sculptural.

Tema vizează conceperea atât a obiectului (în machetă), cât şi a raportului său cu spaţiul ambiental.

În concurs va fi prezentată macheta obiectului final (cu precizarea dimensiunilor la scară) – compoziţie liberă tridimensională, cât şi o planşă de amplasament – cu propunerile de amenajare a spaţiului.

Tehnici şi materiale: metal, piatră (conform cu materialul definitiv)

Dimensiuni pentru machetă: maximum 120 cm (cu specificarea dimensiunilor finale proiectate)

Premiul I: Andra Adina Maria CIOCOIU
Premiul al II-lea: KOLUMBÁN-ANTAL József
Premiul al III-lea: Andreea RADU

Au participat: BÜTE Arnold-László, Andra Adina Maria CIOCOIU, Ştefan CORCOŞA, CSAVÁR András, Daniel DAICU, Daniel DAN, Ilie DUŢĂ, László FEHER, IACOB Eugen Lorian, KOLUMBÁN-ANTAL József, KONCSÁG Adam, Alina Melania MOMIROV, PALFI Győngyver, Irina Lăcrămioara PETRICESCU, Andreea RADU, SEBESI Mihaly, Gabriel URSU, VARGA Benjamin, Dan VIŞOVAN

Premiul I: Petrică ŞTEFAN
Premiul al II-lea: Daniel BRICI
Premiul al III-lea: Alexandru BACIU

Au participat: Alexandru BACIU, Ştefania BECHEANU, Daniel BRICI, Alexandra BUZATU, Viorel COMAN, Carmen GANEA-BAYER, Emanuel GLIGA, Ioana-Gerlinde GRASZL, Uliana GUJUMAN, Vinicius I. LEŞ, Luciana LUPU, Dorina MARCU, Smaranda MOLDOVAN, Florin MOŞ, Ciprian NEGOIŢĂ, Bogdan NUELEANU, Mădălina POP, Silvia R NCU TRION, Andor SZABO, Petrică ŞTEFAN, Ionuţ VĂCĂREANU

Premiul I: VIŞOVAN Dan
Premiul al II-lea: SZABÓ Csaba
Premiul al III-lea: SURDUCAN Marius

Au participat: Tudor BĂNCIOIU, Olimpiu Nicolae BUHAI, Sorin CHIUZBĂIAN, Daniel DAICU, Daniel DAN, Laurenţiu DIMOIU, Alina DRÎGLĂ, Cosmin DUMITRESCU, Daniela EPURE, FEHER László, Sandrin Ilie GHERGHEŞ, KOLUMBAN-ANTAL Jozsef, Lavinia MIHĂIEŞ, NAGY J. Attila, Andreea-Valentina RADU, Diana RĂU, Dan ROŞCA, Marius Dan SURDUCAN, SZABO Csaba, Ionuţ Eugen ŞERBAN, VARGA Benjamin, Dan VIŞOVAN, Cătălin Valeriu ZEGREAN, Manuela ZVÎC

Premiul I: SZABÓ Csaba
Premiul al II-lea: Manuela ZVÎC
Premiul al III-lea: BIRÓ Mihaly

Au participat: Marius ANCUŢA, Ilie BEJENARU, BERZE Imre, BIRÓ Mihaly, Mihai Sorin BOBEI, Sorin CHIUZBAIAN, Ionel COSTEA, Simina Paula DAN, Laurenţiu DIMOIU, Cosmin DUMITRESCU, Daniela EPURE, Flavia HERLO,
Rareş ILEA, Eduard ION, Remus IRIMESCU, KATAI Sándor, KONRAD Gergely, KŐVECSI-KOVÁCS Imre, LAKATOS László, NAGY J. Attila, Florin NATU, Ilie Iulian PARASCHIV, Alexandru PĂDURARU, Andreea RADU, Daniel ROŞCA, Florin SIDĂU, SZABO Csaba, Ionuţ Eugen ŞERBAN, Laura ŞONERIU, VARGA Benjamin, VARNA Rudolf, Cosmin Alin V LCEANU, Dan VIŞOVAN, Manuela ZVÎC

Premiul I: Veronica-Jeanina BORONTEA
Premiul al II-lea: Aurora CĂLIN
Premiul al III-lea: Lavinia LUCA

Au participat: Ştefania Florina BECHEANU, Veronica-Jeanina BORONTEA, Anca BR NZAŞ, Aurora CĂLIN, Sofia COCIUBAN-KLEMENCO, Alice DOBRE, Stelian GAGIU, Sorin IOSUB, Elena Diana IVĂNOIU, Sandor KATAI, KOLUMBAN-ANTAL Ilonka, Lavinia LUCA, Livia MATEIAŞ, Alexandru MAZILU, Mihaela MILIEŞ, Smaranda-Sabina MOLDOVAN, Andreea RADU, Ramona RUSU, Florin SIDĂU, Gabriela SZLANKO, Lorand TAR, Rudolf VARNA

Premiul I: Remus IRIMESCU
Premiul al II-lea: KÖVECSI-KOVÁCS Imre
Premiul al III-lea: VARNA Rudolf

Au participat: Bogdan CHIUZBĂIAN, Bogdan RAŢA, Daniel ROŞCA, Florin SIDĂU, KATAI Sandor, KÖVECSI-KOVÁCS Imre, Ilie BEJENARU, BIRÓ Mihaly, LAKATOS László, Remus IRIMESCU, Laura ŞONERIU, VARNA Rudolf, Minodora VRABIE, Silvestru Alexandru MUNTEANU

Premiul I: Rodica RUJA
Premiul al II-lea: Carmen COMLOŞAN
Premiul al III-lea: Teodore Adrian NEGOIŢĂ

Au participat: Ciprian BODEA, Teodora BUZATU, Aurora CĂLIN, Dan CEPESI, Bogdan CHIUZBĂIAN, Livia COLOJI, Carmen COMLOŞAN, Alice DOBRE, Miruna DUŢESCU, Stelian GAGIU, Ioana-Maria GHIURI, Cristian GRAURE, Marc KOPIL, Adrian NEGOIŢĂ, Silviu NICĂ, Liliana POPA MERCIOIU, Silvia R NCU, Rodica RUJA, Otilia SCRIUBA, Sorin SCURTULESCU, Cristian SIDA, Gabriela SZLANKO, Andreea TEODORESCU

Premiul I: TAMÁS  Attila

Premiul al II-lea: Linda MENCZEL

Au participat: Flavius CRIŞAN, Horia HUDUBEŢ, FODOR Zoltan, Laura DOBA, Matei GAŞPAR, Horia BOJIN, Attila WENCZEL, Claudiu TOMA, TAMAS  Attila, KABA Zoltan, Bogdan CHIUZBĂIAN, Horia HUDUBEŢ, FODOR Zoltan, Laura DOBA, Manuela MARCHIŞ, Bogdan RAŢA, Rodica VEREŞ  POP, Andreea BĂNCIOIU, Cristina Mirona ŞUBRAN, Cosmin MOLDOVAN, Denisa CURTE, Linda MENCZEL, Natalia DONICI, Maja BÂLDEA