În expoziţia intitulată Din ţară în ţară, Monika Linhard  prezintă lucrări din seria Deckenstücke.

Această serie foloseşte cuverturi demodate, nefolosite, cu modele florale şi decorative. Modelele decupate sunt aranjate pe jos în spaţiul existent.

Prin îndepărtarea decoraţiunilor ţesute, privitorului i se dezvăluie obiecte surprinzătoare; obiecte care sunt opere de artă dar, în acelaşi timp, şi lucruri obişnuite.

Un larg câmp de asociaţii prinde astfel viaţă. Lucrurile încep să-şi depene propria poveste.

Într-o altă operă, intitulată Remittenden, Monika Linhard urmăreşte aceeaşi idee. Prin intervenţii minimale, ea se strecoară în ceea ce trece, de obicei, neobservat.

În Frankfurt, oraşul artistei, trăiesc mai bine de 120 de naţionalităţi. Există, ca urmare, o mare varietate de cotidiene. Monika Linhard nu foloseşte decât coperta, care e decupată de-a lungul rasterului. Rămâne, astfel, o reţea fragilă de punţi zvelte arătând caracterul şi limba diferitelor ţări. Artista numeşte această metodă de lucru decupaj comparativ.

Vorbind despre conceptul de la care a plecat, artista spunea : ”Structura existentă a lucrurilor este doar o propunere şi ea este fără nicio îndoială modificabilă. Asta înseamnă că eu dezmembrez şi tai, sortez şi ordonez, în înşiruiri, în adunări. (…)  Fiinţa unui obiect are de-a face cu căderea sa: nu neapărat cu ceea ce rămâne în urmă, după ce a fost folosit, ci cu ceea ce se aruncă din utilizarea lui. (Roland Barthes în Cy Twombly)”.

În spatele acestui concept stă ideea reciclării în sensul larg de a « crea cicluri ». Prin asta înţelege şi preocuparea în sens critic cu mecanismele comerciale ale societăţii contemporane excesive, care influnţează toate zonele lumii înconjurătoare şi ale societăţii. Obiectele de uz casnic, dar şi lucrurile, care au fost deja aruncate din uzul zilnic, reprezintă materialul brut ; ele sunt prelucrate ca şi piatra, lemnul sau alte materiale clasice de sculptură.

Al doilea ciclu prezentat în expoziție a fost cel numit Florida. Născute din permanenta interogare a artistei asupra procesului creației (« Care sunt diferenţele între dezmebrare, dividere, distrugere ? » sau « Unde găsesc în natură procese asemănătoare ? » şi, dacă există, « Care sint  cauzele acestor procese ? »),  între anii 1994 – 1997 au luat naştere obiecte şi instalaţii din folie, burete …

Instalaţia Florida reprezintă procesul de dividere, în biologie procesul de alipire cu scopul de a se înmulţi. Galbenul otrăvitor al bureţilor de la spălătoriile de maşini reprezintă evidenţiat omnipotenţa lumii produselor. Pe de altă parte, albul igienic al săpunierelor lasă să se dezvolte impresia de curăţenie exagerată.