Atelierul Artistului
Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea își redescoperă vocația de a găzdui artă.
Episcopia Romano-Catolică din Oradea și Fundația Interart Triade, sunt onorați să prezinte expoziția
Atelierul Artistului
Curator: Sorina Jecza
Vernisaj: sâmbătă, 30 aprilie 2022, ora 17:00, la Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea (Șirul Canonicilor, nr.2, et.2). Expoziția rămâne deschisă în perioada 1 mai – 1 august 2022
Expun artiștii: Marius Bercea, Oana Fărcaș, Ion Grigorescu, Márta Jakobovits, Gyöngyi Kerekes, Tincuța Marin, Ana Maria Micu, Ioan Aurel Mureșan, Paul Neagu, Lia și Dan Perjovschi, Marilena Preda-Sânc, Cristian Sida, Ujvárossy László.
Evenimentul va fi punctat de recitalul de violoncel susținut de către solista Alexandra Guțu din Timișoara.
ATELIERUL ARTISTULUI
Având o istorie deja recunoscută, tema ”atelierului artistului” este încă o constantă vie în practicile multor creatori. Fie că este tratat în manieră tradițional academică, ca scenă de gen, cu detalii scenografice ce indică spațiul fizic de care artistul își leagă existența, fie că implică detalii autoreferențiale asupra creației, prin includerea ”tabloului în tablou”, sau evocă procesul de elaborare al operei, atelierul își păstrează ascendentul unui metalimbaj, ca instrument de introspecție asupra propriului demers creator sau semn metonimic ce poate substitui – fizic sau spiritual – artistul însuși.
Imaginea atelierului este instrumentul de cunoaștere de sine al artistului, capabil să sondeze atât depărtările exterioare, cât și profunzimile interioare ale eului artistic. Pictându-și atelierul – sau invocându-l prin orice alt mediu de expresie -, artistul își face autoscopia ființei proprii, prin care poate observa dinamica mișcărilor sale interioare.
Proiectându-se în atelier, artistul se proiectează pe sine prin obiectele puse în scenă, prin spațiul ce creează scenografia, prin personajele incluse sau detaliile și fragmentele selectate. Așa a făcut Aman când a creat decoruri ce-i absorbeau, emfatic, personalitatea, așa este lectura propusă de Nicolae Grigorescu când proiectează atmosfera cu care se identifică în atelier, la fel procedează Gheorghe Petrașcu cînd se surprinde pe sine, recurent, în casa atelier de la Târgoviște – pentru a nu invoca decât câteva exemple ”de școală” din arta românească.
În expoziția ce reunește lucrări din Colecția Böhm în Palatul Episcopal Romano-Catolic, motivul atelierului este prezent pe simeze într-o lucrare a pictorului Ernő Tibor ce surprinde o scenă din atelierul colegului de breaslă Alfred Macalik, probabil în renumitul Palat Ullmann.
Spațiu fizic sau meta-spațiu, ”atelierul artistului” se constituie într-un nod tematic plin de semnificație, demers prin care creatorii investighează vizual lumea – a lor și cea în care trăiesc -, un exercițiu de reflecție complex și de reflexie a sinelui ce merită a fi cercetat.
Artiștii selectați în prezenta expoziție reflectă în medii diferite – pictură, fotografie, instalație, media – tema atelierului. Ei sunt: Marius Bercea, Oana Fărcaș, Ion Grigorescu, Marta Jakobovits, Gyöngyi Kerekes Újvárossy, Tincuța Marin, Ana Maria Micu, Ioan Aurel Mureșan, Paul Neagu, Lia și Dan Perjovschi, Marilena Preda-Sânc, Cristian Sida, Ujvárossy László.
Aparținând unor generații ce acoperă ultima jumătate de secol, preocuparea lor pentru același motiv este un indice al statornicei interogații de sine cu care artistul traversează timpul.
Ne propunem, așadar, să prezentăm câteva ipostaze ale acestei reflecții asupra raportului pe care artiștii îl creează cu atelierul lor într-o expoziție construită pe osatura acestui nucleu tematic. – Sorina Jecza
Sorina Jecza (curatorul expoziției), este, de câteva decenii, o prezență notabilă în spațiul cultural românesc. A desfășurat o activitate amplă care se întinde de la critică de artă și eseistică, la cercetare, documentare sau editare de carte. Doctor în arte vizuale (din anul 2006), deține o expertiză relevantă în domeniul sculpturii. A colaborat, în calitate de curator, cu principalele muzee de artă sau centre de cultură din țară (Timișoara, Cluj, Craiova, Oradea, Palatele Brâncovenești Mogoșoaia, Palatul Cantacuzino). Ca președintă a Fundației Triade din Timișoara, deține o experiență semnificativă în managementul cultural: fondarea Parcului de sculptură în spaţiul public Triade, recuperarea mişcării timişorene de avangardă (Grupul 1.1.1, Grupul Sigma), restituirea valorilor perioadei 60-89, promovarea artei emergente, prin programul Juventus. A avut un rol activ în prezentarea artei româneşti în străinătate, prin organizarea de numeroase proiecte internaționale care au inclus nume importante ale scenei de artă românești, precum Paul Neagu, Constantin Flondor, Grupul Sigma, Roman Cotoșman, Peter Jecza. Este cofondatoare a Fundației Art Encounters și a bienalei omonime.