Artiștii selectați în expoziție prin Concursul Juventus au fost invitați să problematizeze prin lucrările propuse relevanța termenului de originalitate, în contextul în care a devenit un truism ideea că niciun act creativ nu poate fi izolat de moştenirea culturală. Ce înseamnă să fii original, folosind în același timp, în propria creație, repere din istoria artei?  S-a urmărit, atât la nivel de concept, cât și la nivel de execuție, ingeniozitatea dialogului stabilit cu lucrări de artă deja existente sau cu produse culturale mai vaste.

Curator: Maria Orosan-Telea

Mai mult:

”Odată cu Postmodernismul, conceptul de originalitate a fost  pus în discuție în repetate rânduri, fie la nivel teoretic, fie prin practici artistice. Rosalind Krauss este una dintre cele mai  vehemente contestatare ale acestui concept. În studiul său The Originality of the Avant-Garde and Other Modernist Myths, urmărește evoluţia relaţiei copie-original în diferite etape ale istoriei artei și ajunge la concluzia că totala reprimare a noţiunii de copie s-a produs la începutul secolului al XX-lea, odată cu apariţia curentelor avangardiste.

La sfârşitul anilor ’70, artista americană Sherrie Levine refotografia lucrări celebre ale fotografului Walker Evans și le expunea ca proprii creaţii. Acest gest radical de apropriere – pe care Rosalind Krauss îl cataloghează ca fiind o atitudine artistică tipic postmodernistă – este un exerciţiu explicit al deconstrucţiei conceptului modernist de originalitate.

Termenul de Appropriation art s-a impus în ultimele decenii și se referă tocmai la acest tip de  artă care își asumă reproducerea totală sau parţială, reinterpretarea, citarea etc.” (Maria Orosan-Telea)